Poem

''Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi si ti-as saruta talpa piciorului, nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea, de teama sa nu-mi strivesti sarutul?''... Intreba Nichita Stanescu in Poem.
M-ai prins intr-o dimineata, mi-ai sarutat piciorul, dar am uitat sa schiopatez...
Teama de acel sentiment idiot iar isi face loc. Cine esti tu de fapt? Ce rol joci acum?....Si mai ales ce rol joc eu?...

>>Lacrimile au curs fara sa le poata opri desi ea stia ca el nu poate sa o vada asa iar in lacrimile lui nu mai putea sa creada. Amandoi au un orgoliu mizerabil. Si cei din jur nu au ce face decat sa digere povestea de 'catifea' iar in fiecare zi mai apare o maimutzica horny.
Fat-Frumos e busy nu doar iresponsabil deci brb ca trebuie sa se gandeasca si la 'Ratzushca cea urata' iar cei 7 pitici trebuie sa mearga la gradinita...<<

Dupa aproape 2 ani trebuie luata o decizie...De data asta cu calm si cu o doza mai mare de maturitate... ALB sau NEGRU!

Back in business '"2"'

Pentru ca anul asta am fost in tara doar o luna si am fost mai mult plecata ....pe ici pe colo nu am avut timp sa scriu....Desi am avut multe de zis... Am trecut printr-o groaza de chestii....
Am cunoscut persoane speciale....si am invatzat ca trebuie sa fiu mai puternica pentru ca pot nu numai pentru ca trebuie.
Mi-am propus sa raman in tara in urmatoarele luni pentru ca am nevoie de odihna si sa imi pun ordine in ganduri...Si am mai decis ceva... Nimeni nu o sa ma faca sa plag vreodata.Asta a sunat dur poate dar asta mi-am propus.
Deci cum spuneam de azi Xandrra is back...;))

Relax

Dupa luni de zile in care creierul a fost frecat ca intr-un blender , pe genul una calda una rece...Parca simti nevoia sa zici "Mucles vere!". Agenda telefoanelor se goleste de cateva numere inutile iar din lista de "mess" dispare un singur id. In urmatoarea dimineata la cafea nu mai simti lipsa conversatiilor inutile iar fumul de tigara nu mai este inecacios. Ca dehh, azi e despre mine si in nici un caz despre tine sau noi doi cu ghilimelele de rigoare. Si ma uit in oglinda cu tupeu si zic k am si cur si tzatze nu cum auzeam candva. Si uite asa mai trecem in "carnetzel" un 1Mai in care fiecare si-a facut de cap pe frontul sau.

E ca o cura de slabire in care iti numeri caloriile si alergi kilometrii intregi cu muzica la maxim. Asta in prima saptamana ca dupa intra totul in reflex....Si parca e ok si parca e frumos si parca ne simtem bine....

Neuroni de culoare roz

O lume pe care toate pustioacele si-o doresc la picioare... O viata care o data ce iti curge prin vene e ca un drog de care devii dependent si a carui stare de sevraj lasa urme de rimel pe fatza plina de make-up iar din parul perfect ajungi smulgi cu scarba fiecare agrafa.

Alarma ceasului suna sub perna iar dupa un dush rece iti iei geanta in umar si iesi pe usa apartamentului. Dupa cateva minute in masina iti dai seama ca ai reusit sa bei cafeaua si sa fumezi pe nerasuflate 3 tigari. Esti pusa pe scaun , o artama de oameni e in jurul tau si pozele incep sa curga..... O alta zi e maine si acelasi scenariu o sa il urmezi pana intr-un punct , cand te ridici de pe scaunul din fatza oglinzii si imbraci cu grija o rochie de N'shpe mii de euro iar podiumul ti se pare tabla de sah unde tu esti regina si ai cele mai ravisante miscari. Poze-Poze-Poze!

Neuronii de culoare roz sunt cei mai intalniti si nu poti decat sa spui k iti e mila de chipul ala de papusha. E nasol cand Barbie uita k nu mai e pe raft. E dezolant cand vezi o armata de papusi cu buze roz care sfarsesc prin paturi necunoscute.... Uneori sunt prea plina de mine ca neuronul meu Pinky cu neuronul meu Verde crud au facut un pui mov....:))))

Back in business

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris.... Sincer imi era dor dar foarte greu sa scriu din nou desi in ultimele 4 luni am trait diverse experiente , in lumi noi  cu personaje complexe. 

Pentru 3 luni si ceva am trait in "Tara soarelui rasare"... Desi in prima saptamana am vrut cu orice pret sa ma urc in primul avion catre Europa  dupa aproximativ 2 saptamani am ajuns sa ador viata nebuna "made in China". Trebuie sa recunosc ca a fost o experienta a maturizarii, le-am demonstrat alor mei ca pot sa am grija de mine si in acelasi timp mi-am demonstrat mie insami ca pot fi un model bun. 

Au trecut 2 saptamani de cand am parasit Beijingul si trebuie sa recunosc ca imi lipsesc cateva pesoane speciale , petrecerile cu iz american si echipa  "ABS".Legaturile vor ramane stranse si poate candva, undeva ne vom reintalmi...(ce sentimental suna)... Pana una alta dau un play la remixul pe care l-am auzit in toate cluburile "pekineze"..... si ma bufneste rasul amintindu-mi de cum pronunta ei "Lady Gaga"... :))