miercuri, 30 septembrie 2009

Laughing Out Loud



Te vad si ma fac ca nu te observ fiinta insipida ce esti. Merg mai deprte dar iti simt privirea in ceafa iar mai apoi la glezne de parca ai fi vrut sa'mi pui piedica. Imi intorc privirea si te privesc pervers in ochi. Ramai "Tablou" si nu'ti vine sa crezi ca in fatza ta este persoana pe care parca o urasti din toata inima. Nestiind ce reactie fireasca sa adopti impingi cu nerusinare privirea partenerului de drum spre mine iar eu zambesc caci aveam prea multe treburi si prea putin timp de cheltuit cu tine [....fiinta insipida].

Cu o stare de nervozitate vizibila faci stanga imprejur lasand drumul initial deoparte. Probabil te gandeai k am sa iti urmez pasii...dar neeaahhh. Aveam treburi mult mai importante. Fac 2 pasi in urma ta caci aceea era si directia mea. Si de parca nu iti fusese de ajuns cat m'ai privit iti mai intorci pentru inca o data capul in spate. Si iar dai de chipul meu pe care se imprimase deja un zambet mult prea strident. De scarba sa nu faci acelasi gest inca o data fac dreapta dar cu acelasi zambet parca imprimat pe fatza si cu o stare de bine caci ....Eu sunt eu si tu esti tu. Si nu era nevoie sa te uiti urat caci nu aveam un corn in frunte si nici solzi pe spate. :)

luni, 28 septembrie 2009

De la rau la bine



O buna vreme persoanele din jurul meu evitau sa-mi recunoasca impresia lor precum k as arata ca o anorexica. Si mama imi pregatea bolul cu cereale de dimineatza....
"alintandu-ma.....Auschwitz".Intradevar in putin timp ajunsesem la 48-49 de kg desi la 2 metri numai de picioare ai mei era groaznic.Iar motivul pentru starea de apatie severa era unul de cacat.Dar nu puteam sa manac.Ma hraneam cu aer practic...singura masa peste care nu puteam sari era cina cand ai mei imi numarau la propriu imbucaturile.

Incepusem sa ma urasc pentru ca nu imi mai venea nimic asa cum trebuia.Ma vedem in oglinda ca fiind un pachet de oase cu ochi si peruca...;)).

Asta pana intr'o zi cand mi'am futut 2 palme peste ochi si cu un sut in fund m'am auto-expediat in bucatarie, directia frigider. Apoi am reluat colaborarea cu Ronald (un tovars din copilarie). Si cum pofta vine mancand iar kilogramele au inceput sa apara pe cantar am prins un drag de viata al naibii. Am inceput sa aranjez kilogramele pentru a evita aparitia unor vergeturi sau a unei coji de portocala pe ici pe colo datorita "exploziei". Si iata-ma acum dupa 4 luni cu aproximativ 6 kilograme in plus. cu o marime normala la tzoale si mai sigura pe mine.

Morala: "Si momentele grele se termina intr'o zi....Tu alegi locul si clipa"